Deși problema publicității politice este adusă frecvent în vizorul Consiliului Audiovizualului (CA), inclusiv prin intermediul petițiilor Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), autoritatea rămâne cu mâinile legate din lipsa cadrului legal care ar reglementa fenomenul, potrivit unui răspuns oficial semnat de președinta instituției, Ala Ursu-Antoci.
În toamna anului trecut, fostul președinte al Consiliului, Dragoș Vicol, a declarat de mai multe ori că CA a solicitat reprezentanților societății civile „să vină cu expertiză și recomandări ce ar viza poziționarea autorității audiovizuale în astfel de situații, dar și înaintarea unor propuneri la adresa Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media pentru a modifica cadrul legal”. Experții insistau atunci pe readucerea în discuție a proiectului noii legi cu privire la publicitate, votat de Parlament în prima lectură în 2018 și abandonat ulterior. „Să fie completat, îmbunătățit și votat în lectură finală”, au propus aceștia.
Problema rămâne la latitudinea aleșilor poporului. „Legiuitorul urmează să decidă cum reglementează publicitatea politică, deoarece există abordări diferite cu privire la acest capitol și nu este o practică unanim recunoscută cum e corect să fie reglementată publicitatea politică” argumentează Ala Ursu-Antoci, într-un răspuns pentru CJI, semnat la 9 februarie curent. „Legea cu privire la publicitate o să facă lumină în acest tunel, ca să nu mai fim în continuare acuzați – de unii, pe de o parte, și de alții, pe de altă parte”, a afirmat președinta într-o ședință anterioară, cu referire la câteva petiții ale CJI, în care consumatorii media semnalau despre difuzarea la unele posturi de televiziune, în cadrul buletinelor de știri, a reportajelor sociale ce promovau inițiativele anumitor partide politice fără ca acestea să fie delimitate corespunzător (drept publicitate politică). „Consiliul va examina proiectul de lege cu privire la publicitate, care a fost votat în prima lectură, și după caz va veni cu unele propuneri, recomandări pe marginea acestui subiect”, se mai spune în scrisoarea CA.
Pe parcursul ultimelor șase luni, telespectatorii ne-au sesizat despre 14 cazuri de difuzare a subiectelor cu caracter politic la unele canale TV. În urma verificării plângerilor recepționate, au fost întocmite mai multe petiții ce au fost expediate Consiliului pentru a fi examinate. Totuși, experiența ultimei jumătăți de an demonstrează că, în astfel de situații, furnizorii de servicii media neagă orice asociere a materialelor difuzate cu publicitatea politică ascunsă, iar autoritatea de reglementare, deși recunoaște fenomenul, se arată incapabilă de a lua vreo atitudine din lipsa prevederilor legale. „Publicitatea politică nu are o definiție juridică” și, din această cauză, nu poate fi reglementată, afirmă membrii Consiliului.
Într-un interviu publicat recent pe portalul Media Azi, ambasadorul Uniunii Europene, Peter Michalko, menționa cu referință la CA și angajamentele nerealizate că „cetățenii și mass-media trebuie să ceară și să insiste în continuare, pentru că altfel se vede că voința oamenilor nu este respectată. (…) Trebuie să fie clar că, dacă CA nu se va ridica la înălțimea așteptărilor, devine o instituție lipsită complet de încredere și asta va avea impact și asupra celor care pun CA în această situație”.