Posturile de televiziune Moldova 1 și NTV Moldova au fost vizate în două petiţii înaintate Consiliului Audiovizualului de către Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în baza plângerilor recepționate prin intermediul platformei T(V)E Privește!. În rezultatul monitorizării CA, ambele petiții au fost respinse pe motiv că nu au fost găsite „indicii și fond probatoriu pentru a admite o anumită derogare și, implicit, sancționare”.
În prima petiție, autorul sesizării atrăgea atenția asupra faptului că în cadrul emisiunii „Moldova în direct”, difuzată pe 15 aprilie la postul public de televiziune Moldova 1, moderatoarea a manifestat un comportament părtinitor în raport cu președintele Partidului Socialiștilor (PSRM), permițând invitatului să lanseze acuzații și declarații speculative la adresa reprezentanților altor formațiuni politice, fără a asigura prezentarea poziției celor vizați (ex: „De când Maia Sandu e președintă, sunt și mai mulți oameni care mor de foame”; „Oamenii au înțeles cine este Maia Sandu, cu ce se mănâncă acest borș, numai vorbe și nimic толк din ea”; „Să nu permitem să ne atragă țara în conflicte, pentru că există încercarea de a dezgheța unele conflicte sub acțiunea externă”; „Ei sunt la guvernare din 2010, toată banda asta, și care sunt rezultatele – noi le vedem. Ați ars clădirile, ați închis școlile, ați furat un miliard, acum o faceți pe opoziție”; „Înțelepciune să aștepți de la conducerea de vârf nu trebuie, că ei sunt ambițioși și frustrați, dar omul simplu de la țară vede насквозь”).
Compania publică Teleradio-Moldova a calificat acuzațiile drept neîntemeiate, solicitând ca petiția să fie respinsă. În context, reprezentanții companiei au mai declarat că instituția „a devenit obiect al unei încercări de intimidare, de data aceasta din partea sectorului asociativ. Anterior, acțiuni de imixtiune în politica editorială au fost admise și de unii reprezentanți politici, ceea ce poate fi calificat drept o încercare de a institui un control politic asupra difuzorului public și a conținutului său”.
Membrii CA, deși au afirmat că le este totul clar, nu s-au referit la subiectul petiției, dar la forma acesteia. „Aș vrea să reiterez un moment de procedură, pe care l-am menționat și anterior, în privința formei în care este prezentată această petiție. Ea nu corespunde condițiilor de formă pentru a fi valabilă. Codul administrativ prevede clar că pentru a reține o petiție spre examinare, ea trebuie să îndeplinească condițiile de formă și de conținut. Aceste condiții de formă nu sunt respectate în cazul petițiilor CJI, pentru că nu au identitatea autorului. Din această cauză petiția ar putea fi considerată anonimă și ar trebui să fie respinsă din start”, a menționat Iulian Roșca, membru CA. Colega acestuia, Lidia Viziru, i-a susținut opinia și a adăugat că „pe viitor, ar fi bine să solicităm CJI să transmită Consiliului Audiovizualului și mandatul de reprezentare a consumatorului de servicii media/telespectatorului care are pretenții față de activitatea unui anumit furnizor media, pentru că de fiecare dată se face trimitere la un cetățean pe care noi nu știm dacă CJI are dreptul să-l reprezinte”, a explicat membra CA.
Pe de altă parte, Cristina Durnea, consilieră juridică a CJI, afirmă că opiniile expuse în cadrul ședinței trezesc bănuieli că membrii CA „fie nu cunosc prevederile legale ce guvernează raporturile juridice din speță, fie oferă o interpretare eronată a acestora”. „Pentru claritate, precizez că CJI recepționează, prin intermediul platformei TVE Privește!, sesizări din partea consumatorilor de servicii media audiovizuale privitoare la potențiale încălcări ale legislației media audiovizuale comise de furnizori. CJI verifică cele relatate în plângere și, în nume propriu, formulează petiții către CA. Subliniez că CJI nu acționează în calitate de reprezentat al consumatorului de servicii media audiovizuale, enunțând expres în cererile adresate CA că deține calitatea de petiționar”, explică ea.
În opinia consilierei juridice, „invocarea nerespectării de către CJI a condițiilor de formă a petițiilor, precum și a caracterului anonim al acestora este absolut inexplicabilă. Or, petițiile CJI conțin toate elementele prevăzute de art. 75 Cod administrativ: a) denumirea petiționarului; b) sediul petiționarului și adresa de poștă electronică; c) denumirea autorității publice; d) obiectul petiției și motivarea acesteia; e) semnătura electronică a reprezentantului împuternicit de CJI”.
Pentru unii – „propagandă”, pentru alții – „produse din afara țării”
Subiectul celei de-a doua petiții examinate în cadrul ședinței a constituit emisiunea „Новые русские сенсации: Зеленский легкого поведения” (din rusă – „Noi exclusivuri rusești: Zelenski cu comportament ușuratic”? ). Produsul este retransmis din Federația Rusă și ediția cu pricina a fost difuzată la postul NTV Moldova pe 18 aprilie. Potrivit autorului plângerii, emisiunea a inclus „informații propagandistice, tendențioase, agresive, cu amestec de fapte și opinii, țintind asupra dezinformării și informării manipulatorii a consumatorilor de servicii media audiovizuale”. În opinia telespectatorului, „abordarea unilaterală, selectivă și dintr-o singură sursă a informațiilor (opinii pro-Kremlin), lipsa pluralismului de opinii pe problemele aflate în contradicție, folosirea montajului video și audio pentru a transmite telespectatorilor, pe lângă informații și fapte, anumite atitudini – reprezintă tehnici clasice de manipulare, care au fost utilizate din abundență în cadrul emisiunii de propagandă rusească la postul NTV Moldova”.
Compania Exclusiv Media, fondatoarea postului NTV Moldova, i-a comunicat CA că emisiunea la care se face referință nu este de producție locală, ci produsă de un furnizor care nu se află sub jurisdicția Republicii Moldova. La fel, programul reprezintă o emisiune de autor și este achiziționat în baza contractului de licență. „În emisiunea menționată sub nicio formă nu a fost menționată Republica Moldova ca stat, societate sau persoane concrete din R. Moldova. Conform prevederilor, securitatea informațională este asigurarea neadmiterii agresiunii mediatice îndreptate asupra R. Moldova. (…) Emisiunea de autor reprezintă punctul de vedere al autorului și nu al postului de televiziune, redactarea unei emisiuni de autor echivalează cu cenzura și încălcarea dreptului de autor, ceea ce este un lucru inadmisibil pentru mijloacele în masă democratice”, se mai spune în scrisoarea Exclusiv Media.
Și responsabilii de monitorizare ai CA au făcut trimitere la prevederile articolului 1 al Codului serviciilor media audiovizuale (care definește noțiunea de securitate informaţională), declarând că, în cadrul emisiunii, nu au fost admise informații ce ar viza spațiul Republicii Moldova.
Drept urmare, membrii CA au votat unanim pentru respingerea petiției, argumentându-și votul prin faptul că: „Astfel de petiții, pe viitor, vor duce la lichidarea posturilor de radio și TV în Moldova” (Artur Cozma); „În această petiție nu sunt respectate unele standarde, nu e echidistantă” (Iulian Roșca); „Nu există niciun fel de indicii și fond probatoriu pentru a admite o anumită derogare și implicit sancționare. Este pur și simplu o trecere în revistă care nu are niciun fel de substrat, menținându-se pe niște estimări subiective, viziuni, păreri, marcată de o crasă rea-voință” (Dragoș Vicol).
Experții media bat alarma: Obediența TRM – reconfirmată. Propaganda externă – readusă la ecrane
Expertul media Victor Gotișan, într-un comentariu pentru Mediacritica cu referință la postul public de televiziune Moldova 1, menționează că „există restanțe ce țin de o politică editorială corectă; de respectarea neutralității, echidistanței și asigurarea pluralismului; de punerea în prim-plan a interesului public”. Expertul a mai relevat că, potrivit mai multor rapoarte de monitorizare a organizațiilor neguvernamentale de media din țară și de peste hotare, „TRM continuă pe de o parte să favorizeze anumite entități politice (de obicei politicienii și partidele de la guvernare) și să defavorizeze altele (de obicei reprezentanții opoziției politice)”.
În context, afirmă expertul, „obediența TRM față de partidele de la guvernare s-a constatat, din nou, la mijlocul lunii aprilie, când Moldova 1, făcând abstracție de evenimentul principal al zilei, a insistat să-l invite la principalul său talk-show politic, «Moldova în direct», pe liderul socialiștilor, Igor Dodon (…) fapt ce ridică – din nou – multe semne de întrebare în ceea ce privește independența, corectitudinea și echidistanța mass-mediei publice.”
O altă cercetătoare media, Aneta Gonța, în comentariul pentru Media Azi pe marginea securității informaționale s-a referit detaliat la o prevedere a Codului serviciilor media audiovizuale (CSMA) care a fost în vigoare în perioada 10 februarie 2018 – 22 decembrie 2020 (așa-numita „lege anti-propagandă”) și la recentele modificări ale acesteia, operate la sfârșitul anului trecut. În opinia cercetătoarei, dacă anterior „grila de emisie a anumitor televiziuni a fost ceva mai aerisită de conținut rusesc susceptibil de a vulnerabiliza mințile beneficiarilor și ale beneficiarelor de informație din țara noastră”, odată cu modificarea art.17 al Codului, unele televiziuni (cum ar fi Primul în Moldova, NTV Moldova și RTR Moldova) „au readus emisiuni și buletine de știri ale posturilor-mamă din Rusia”. La o analiză de conținut a mai multor programe difuzate la aceste posturi, cercetătoarea afirmă că, de regulă, „știrile prezintă Rusia în lumină exclusiv pozitivă în raport cu orice actor străin care îi dorește răul, are atitudini rusofobe și face jocul SUA”.
***
|
Securitate informațională – stare de protecţie a resurselor informaţionale, a persoanei, a societăţii şi a statului, inclusiv prezenţa unui ansamblu de măsuri pentru asigurarea protecţiei persoanei, a societăţii şi a statului de eventuale tentative de dezinformare şi/sau de informare manipulatorie din exterior şi pentru neadmiterea agresiunii mediatice îndreptate împotriva Republicii Moldova (art.1, Codul serviciilor media audiovizuale) |
Sursa foto: Captură Privesc.eu