Mai multe posturi de televiziune din afara țării, redistribuite pe teritoriul Republicii Moldova, nu au fost sancționate de Consiliul Audiovizualului pentru difuzarea filmelor cu scene de violență psihică și fizică fără afișarea semnului distinctiv al limitei de vârstă. După ce încălcarea a fost semnalată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în baza plângerilor recepționate pe platforma T(V)E Privește!, CA a invocat lipsa prevederilor legale ce ar permite aplicarea sancțiunilor. Pe de altă parte, experți din domeniu susțin că autoritatea dispune de mai multe prerogative de acțiune.
Petițiile expediate la adresa Consiliului în baza plângerilor telespectatorilor vizau mai multe canale ce nu au afișat simbolul distinctiv al limitei de vârstă la ore în care copiii sunt activi în fața micilor ecrane. În ședința din 11 septembrie, membrii CA au decis să amendeze doar compania Urania FM, fondatoarea postului local NTS, în timp ce alte șase canale (Mujskoe Kino, Кинохит, Киносемья, TV 1000, TV 1000A, Vip Comedy) au fost scutite de sancțiuni pe motiv că actualul Cod al serviciilor media audiovizuale reglementează activitatea furnizorilor și distribuitorilor aflați sub jurisdicția Republicii Moldova. Potrivit președintelui autorității, Dragoș Vicol, „direcția de profil din cadrul Consiliului Audiovizualului nu a identificat niciun fel de derogări pentru că nu există prevederi legale în baza cărora să fie aplicate sancțiuni”.
„Legea poate fi concretizată în regulamente bune”
Ion Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), afirmă că, chiar dacă legea interzice distribuitorilor să intervină în conținuturile pe care le retransmit, „asta nu înseamnă că distribuitorii pot retransmite orice doresc”. „Sunt conținuturi media (terorism, pornografie infantilă etc.) interzise spre difuzare și furnizorilor, și distribuitorilor de servicii. Dacă în pachetul de canale retransmise sunt atestate posturi problematice, cel care le distribuie poartă răspundere – doar el formează pachetul de canale. Prin urmare, o primă soluție ar fi completarea ofertei de canale cu cele care nu contravin legilor țării”, explică Bunduchi.
Expertul precizează că, la alegerea canalelor, ar urma să se țină cont de faptul că, în diferite părți ale lumii, marcarea unor conținuturi ar putea să difere de cea prescrisă de lege în țara noastră: „S-ar putea ca o televiziune oarecare să considere un conținut ca fiind lipsit de caracter erotic și, prin urmare, să nu-i pună vreun semn distinctiv. Noi, dimpotrivă, am putea considera că respectivul conținut are caracter vădit erotic. Aici ajungem la subtilități și dificultăți”.
În opinia sa, în astfel de situații, legea și bunul simț „trebuie să meargă mână-n mână”. „Și dacă bunul simț nu-l poți decreta, legea poate fi concretizată în regulamente bune, care nu copiază fidel normele generale din legi, ci le dezghioacă de o manieră clară, exactă și înțeleasă pentru toți jucătorii pieței. Abia atunci CA ar putea aplica mecanisme eficiente de contracarare a flagelilor, dar CA nu și-a creat încă asemenea mecanisme, de aceea acționează exagerat de prudent”, concluzionează Ion Bunduchi.
„Există mai multe pârghii disponibile pentru CA ca să remedieze carențele actualului cadru legal”
Și Cristina Durnea, consilieră juridică la CJI, confirmă că legislația media audiovizuală conține lapsusuri și prevederi insuficiente pentru o reglementare deplină a mecanismului prin care CA să sancționeze distribuitorii de servicii media audiovizuale pentru anumite încălcări. Totuși, prevederi există.
Potrivit Cristinei Durnea, argumentul unuia dintre distribuitori, expus în cadrul ședinței din 11 septembrie, precum că filmele artistice fac excepție de la prevederile Regulamentului privind conținuturile audiovizuale este „nefondat”. Asta pentru că același Regulament prevede că excepția respectivă se aplică doar în cazul îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții: conținutul difuzat reprezintă filme artistice de scurt și lung metraj, filme și/sau seriale de televiziune și filmele documentare; acestea conțin informații cu valoare științifică, educațională sau artistică; sunt clasificate în vederea protecției minorilor și conțin semnul distinctiv al limitei de vârstă.
„Și dacă valoarea științifică, educațională sau artistică a unei producții cinematografice poate fi dezbătută, lipsa satisfacerii condiției de difuzare a conținutului marcat corespunzător limitei de vârstă este evidentă. Constatăm cu certitudine încălcarea, de către distribuitori, a prevederilor deciziei CA, adoptată în vederea protecției minorilor, precum și suficiența prevederilor legale pentru aplicarea sancțiunilor de către Consiliul Audiovizualului. Precizez că distribuitorii de servicii media își desfășoară activitatea în baza unei autorizații de retransmisie eliberată de către CA, urmare a examinării de către autoritate a unui set de acte prezentate de către distribuitori, inclusiv copia contractelor pe care aceștia le-au încheiat cu furnizorii de servicii media audiovizuale. În această ordine de idei, distribuitorii au posibilitatea inserării clauzelor de obligativitate a respectării de către furnizori a legislației media audiovizuale a Republicii Moldova, inclusiv în partea ce ține de clasificarea și marcarea corespunzătoare a conținuturilor retransmise”, afirmă Cristina Durnea.
Mai mult, jurista afirmă că CA deține pârghii pentru remedierea situațiilor când se constată „lipsa prevederilor care pot fi aplicate”, reieșind din atribuțiile impuse în Codul serviciilor media audiovizuale.
„Printre acestea ar fi ca CA să înainteze un demers fie Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a Parlamentului, fie Guvernului, în vederea elaborării unui proiect de modificare și completare a legii. O altă soluție ar fi să ne raportăm la Convenţia europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, ratificată de Republica Moldova în anul 2002, care prevede încă o posibilitate de redresare a situației – mecanismul de comunicare între părțile semnatare în cazul invocării unei violări a Convenției. În acest sens, este de menționat că prin legea de ratificare de către Republica Moldova a Convenției, CA a fost desemnat în calitate de autoritate responsabilă pentru punerea ei în aplicare”, concluzionează Cristina Durnea.
Sursa foto: mms.businesswire.com