Știrile și reportajele cu iz pregnant de publicitate politică continuă să apară pe micile ecrane, dar fenomenul nu poate fi contracarat din lipsa cadrului legal, recunosc din nou membrii Consiliului Audiovizualului (CA). S-a întâmplat în ședința din 22 ianuarie, când autoritatea a respins o petiție a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), ce se referea la câteva materiale cu un pronunțat caracter politic, difuzate în cadrul buletinelor de știri de la Orhei TV și TV6 (fosta Televiziune Centrală). Petiția a fost întocmită în baza unei sesizări a consumatorilor media prin intermediul platformei T(V)E Privește!.
În plângere, telespectatorul atrăgea atenția asupra unor reportaje sociale difuzate la finalul edițiilor de știri, după rubrica Externe („Ora știrilor” de la Orhei TV și „Știri la Televiziunea Centrală”), „ceea ce denotă faptul că acestea ar fi fost materiale de publicitate politică”, nedelimitate corespunzător. În materialele difuzate au fost promovate unele inițiative ale deputaților Platformei Pentru Moldova. În sesizare se mai menționa că reportajele, diferite ca durată, „au fost realizate în același stil, conțineau aceleași inserțiuni de sincroane/declarații din partea vorbitorilor (copii, părinți, deputați), aceleași voce și text după cadru, elemente de montaj. O tehnică similară a fost abordată și în cazul reportajului despre amenajarea unui teren de joacă modern pentru copii în satul Bucuria din raionul Cahul, difuzat în ediția de limbă rusă Новости на Центральном Телевидение”.
Compania Media Resurse SRL, fondatoarea posturilor Televiziunea Centrală și Orhei TV, în scrisoarea către CA, a negat orice asociere a materialelor difuzate cu publicitatea politică ascunsă.
Pe de altă parte, membrul CA Dragoș Vicol a amintit că, acum jumătate de an, când în vizorul CA au fost aduse problemele publicității politice la TV, autoritatea a abordat mai mulți experți media în încercarea de a identifica soluții. În opinia lor, ar trebui readus în discuție proiectul noii legi cu privire la publicitate, votat de Parlament în prima lectură în 2018 și abandonat deocamdată – „să fie completat, îmbunătățit și votat în lectură finală!”. De asemenea, „să fie amendat Codul electoral sau să fie elaborat unul nou în care să fie elucidate toate aspectele legate de activitatea mass-media, inclusiv în perioadele extraelectorale, ceea ce înseamnă noțiunile de agitație politică și ceea ce astăzi încă nu este definit ca publicitate politică, fiindcă sintagma de publicitate politică rămâne în afara câmpului legal”, a precizat și de această dată Dragoș Vicol.
„Suntem nevoiți să respingem petiția din considerentul că nu avem definiția juridică ce ar reglementa publicitatea politică. Dar se vede clar că acestea nu sunt materiale jurnalistice. Este o încălcare. Într-un program informativ publicitatea politică trebuie să fie interzisă. (…) Există Codul deontologic al jurnalistului. Jurnaliștii ar trebui să aibă obraz când realizează astfel de materiale și să nu le prezinte ca jurnalistice”, a opinat colega sa, Larisa Manole. „Sper că Legea cu privire la publicitate o să facă lumină în acest tunel, ca să nu mai fim în continuare acuzați – de unii, pe de o parte, și de alții, pe de altă parte”, a conchis președinta Consiliului, Ala Ursu-Antoci.
Platforma T(V)E Privește! a semnalat și anterior lacunele legislative care țin de acest fenomen. Expertul Eugeniu Rîbca afirma printre altele că proiectul legii cu privire la publicitate „nu a fost adoptat anume din cauza că instituia reguli foarte clare, care nu vor mai permite publicitatea unor fundații [de caritate, n.r.], publicitate care și în trecut a stârnit aceleași probleme pe care le avem astăzi”.