Consiliul Audiovizualului a examinat vineri, 11 septembrie, primele șase petiții expediate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în baza plângerilor depuse de telespectatori prin intermediul platformei T(V)E Privește!. Autoritatea a admis parțial una dintre ele și a respins altele cinci, invocând printre altele că „nu a identificat derogări întrucât nu există prevederi legale care pot fi aplicate” în cazul încălcărilor semnalate în petiții.
Prima petiție examinată în cadrul ședinței se referea la sesizarea unei persoane cu deficiențe de auz, care semnala despre faptul că principalul buletin informativ al zilei de la Moldova 1, „Mesager”, difuzat zilnic la ora 19:00, nu este tradus în limbaj mimico-gestual. Plângerea a fost respinsă, cu vot unanim, pe motiv că postul de televiziune Moldova 1 difuzează alte programe de știri pe parcursul zilei, în care traducerea în limbaj mimico-gestual este asigurată.
Cea de-a doua petiție a avut drept subiect încălcarea pluralismului audiovizual la postul Televiziunea Centrală, în baza unor sesizări ale consumatorilor de media care au relatat că „în buletinele de știri de la orele 19:00 se încalcă în mod vădit pluralismul de opinii, fiind prezentate cel puțin câte două subiecte în care liderul Partidului Politic Șor, Ilan Șor, apare în context pozitiv și laudativ, în timp ce despre alte partide și alți politicieni din Republica Moldova se vorbește mult mai puțin, neutru sau critic”. La solicitarea CA de a se expune pe marginea celor menționate, reprezentanții canalului au confirmat că „fiecare ediție informativă conține știri despre cel puțin trei-patru formațiuni politice, în baza activității lor politice și a evenimentelor actuale asociate acestora și una-două știri îl au ca protagonist pe Ilan Șor”. În opinia postului vizat, acuzația că Televiziunea Centrală acoperă mult mai activ activitățile partidului Șor și încalcă principiul pluralismului este nefondată din considerentul că „Televiziunea Centrală este situată direct în Orhei și este firesc să fie reflectate evenimentele care au loc în acest oraș, ceea ce nu reprezintă o încălcare a Codului serviciilor media audiovizuale.”
Chiar dacă rezultatele monitorizării CA asupra celor semnalate în petiția CJI au confirmat că Ilan Șor a fost protagonistul a 2, 3, 4 materiale jurnalistice în fiecare ediție informativă, totuși, potrivit autorilor monitorizării, postul Televiziunea Centrală „nu a comis încălcări de la prevederile legislației audiovizuale în vigoare.”
„Publicitate politică crasă” versus „materiale jurnalistice”
Decizia a stârnit discuții între membrii Consiliului, la fel ca și în cazul hotărârii de a respinge o altă petiție care semnala despre difuzarea, în cadrul buletinelor Primele Știri de la postul Prime TV, a unor reportaje cu tentă socială în care s-a făcut publicitate ascunsă Partidului Politic Șor și liderului acestuia, Ilan Șor. Publicitatea nu a fost marcată și a fost plasată în conținutul editorial, contrar prevederilor legale. În replică, compania General Media Grup SRL, fondatoareal Prime TV, a menționat că „este dreptul fiecărei formațiuni politice să-și elaboreze strategia de comunicare publică, iar pe de altă parte, este obligația presei, mai ales a furnizorilor de servicii media, să asigure pluralismul politic în cadrul buletinelor de știri”. CA a monitorizat postul Prime TV prin prisma celor invocate în sesizare. Rezultatele monitorizării au atestat că reportajele despre „Străzile din Morozeni, iluminate” și „Încă două terenuri de joacă”, în care apar și deputatele Marina Tauber, Violeta Ivanov, dar și liderul Ilan Șor, „atât structural, cât și din punct de vedere al conținutului reprezintă în sine materiale jurnalistice propriu-zise care reflectă un eveniment sau fapt produs și nu cad sub incidența art. 66 alin.1 din Codul serviciilor media audiovizuale cu privire la publicitate și teleshoping”.
„Înțeleg că la noi lipsesc reglementările publicității politice. Îmi pare foarte rău, dar toate reportajele despre care s-a vorbit este publicitate politică crasă. Am urmărit săptămâna aceasta mai multe reportaje despre iluminatul stradal, alte activități ale partidului Șor. Cum poți să spui că acesta e reportaj cu tentă socială și nu-i publicitate politică?”, a întrebat, în context, membra CA Larisa Manole. „La Consiliu se înregistrează apeluri telefonice referitoare la subiectele despre iluminatul stradal… Trebuie de făcut ceva în regim urgent”, a adăugat colega sa, Ala Ursu-Antoci.
În replică, președintele Dragoș Vicol a menționat că CA este nevoit să se țină doar de normele legale și, respectiv, autoritatea „nu poate aplica nicio sancțiune”.„Haideți să ne raportăm la anumite acte interne, decizii interne ale CA, la anumite regulamente, pe care noi putem cu forțe proprii să le aprobăm în cadrul ședințelor publice și, deja pentru nerespectarea eventuală a acestor prevederi, vom putea aplica sancțiuni”, a propus Vicol drept o soluție temporară.
Sancțiuni pentru furnizori și grațiere pentru distribuitori
Alte trei petiții expediate de CJI se referă la nerespectarea legislației media audiovizuale în timpul difuzării unor producții cinematografice – bunăoară, filme și seriale ce includeau secvențe cu un conținut erotic, trivial și obscen la ore când copiii sunt activi în fața televizoarelor, iar semnul distinctiv al limitei de vârstă era afișat doar pentru câteva secunde la început (postul de televiziune VIP Comedy). În alte cazuri, au fost difuzate acte de violență psihică și fizică, fără afișarea vreunui semn distinctiv al limitei de vârstă sau afișarea sporadică a acestuia (Mujskoe Kino, NTS Taraclia, Кинохит, Киносемья, TV 1000, TV 1000A). Cu excepția NTS Taraclia, celelalte canale sunt retransmise din străinătate de către mai mulți distribuitori de servicii media.
Imposibilitatea de a sancționa furnizori din afara Republicii Moldova a fost unul dintre motivele invocate de CA în contextul deciziei de a respinge petițiile în care aceștia sunt vizați. Totodată, distribuitorii de servicii media care retransmit aceste canale au invocat că activitatea lor se rezumă la „captarea și furnizarea simultană ori cvasisimultană prin orice mijloace tehnice a serviciilor media audiovizuale sau a unor părți ale acestora în mod integral și fără vreo modificare a conținutului destinat recepționării de către public”. Totuși, membrii Consiliului au admis parțial petiția ce se referă la postul de televiziune local NTS, sancționând Urania FM SRL, fondatoarea postului NTS cu o amendă de 10 mii de lei.
CJI: „Aceste abateri nu pot fi neglijate de către autoritatea publică”
Cristina Durnea, consilieră juridică la Centrul pentru Jurnalism Independent susține că, până la recepționarea deciziilor motivate de respingere a petițiilor înaintate de CJI, care vor conține argumentele CA la adoptarea soluțiilor, își exprimă dezacordul cu argumentele furnizorilor și distribuitorilor expuse în cadrul ședinței publice din 11 septembrie.
„Este adevărat că legislația media audiovizuală conține lapsusuri și prevederi insuficiente unei reglementări depline, capabile să asigure funcționalitatea mecanismului de sancționare de către CA a furnizorilor și distribuitorilor de servicii media audiovizuale care au admis unele categorii de încălcări. Totodată, aceste abateri nu pot fi neglijate de către autoritatea publică, impunându-se necesitatea ca aceasta să depună maximă diligență în vederea stabilirii unei calificări juridice corecte, apelând inclusiv la operațiunea logico-juridică de interpretare a legii”, concluzionează jurista.