Iluminatul străzilor, amenajarea terenurilor de joacă și alte proiecte sociale promovate în buletinele de știri drept inițiative ale unui partid sau altul continuă să fie difuzate de unele posturi de televiziune din țară. Chiar dacă recunosc faptul că astfel de știri sunt la limita publicității politice, membrii Consiliului Audiovizualului (CA) spun că nu pot să aplice sancțiuni din lipsa prevederilor care să reglementeze fenomenul. Unii experți media susțin însă că ar fi vorba de lipsa voinței politice.
Reportajele sociale cu caracter pregnant politic au fost semnalate și de consumatorii media, prin intermediul platformei T(V)E Privește!. Centrul pentru Jurnalism Independent a colectat sesizările și a expediat petiții la adresa autorității de reglementare a audiovizualului, pe parcursul lunii august. Acestea au semnalat bunăoară despre difuzarea, la postul Prime TV, a unor reportaje în care s-a făcut publicitate ascunsă Partidului Politic „Șor” și liderului acestuia, Ilan Șor, precum și lipsa pluralismului de opinii la postul Televiziunea Centrală, prin prezentarea a cel puțin câte două subiecte în care Ilan Șor apare în context pozitiv și laudativ în buletinele de știri din prime-time.
La ședința din 11 septembrie, când Consiliul a examinat petițiile, mai mulți membri CA și-au arătat indignarea privind felul în care canalele cu pricina au transmis informația.
„Înțeleg că lipsesc reglementările publicității politice, dar reportajele despre care s-a vorbit sunt publicitate politică crasă”, a declarat Larisa Manole. „În ultimul timp, am urmărit mai multe reportaje de acest fel, la diferite canale. Cum poți să spui că acesta e reportaj cu tentă socială și nu-i publicitate politică? Eu înțeleg că noi nu putem sancționa, că nu există reglementări pentru publicitate politică, dar ceva trebuie de făcut”, a sugerat ea. „La Consiliu se înregistrează apeluri telefonice referitoare la subiectele despre iluminatul stradal. (…) Trebuie de făcut ceva în regim urgent”, a continuat colega sa, Ala Ursu-Antoci.
Totuși, monitorizarea CA a constatat că reportajele sociale vizate în petiții, în care apar și deputatele Marina Tauber, Violeta Ivanov, dar și liderul Ilan Șor, „atât structural, cât și din punct de vedere a conținutului reprezintă în sine materiale jurnalistice propriu-zise, ce reflectă un eveniment sau fapt produs și nu cad sub incidența art. 66 alin.1 din Codul serviciilor media audiovizuale cu privire la publicitate și teleshopping”.
Președintele Consiliului, Dragoș Vicol, a spus că împărtășește „sută la sută această îngrijorare, numai că (…) trebuie să ne ținem de normele legale”. „Publicitatea de partid nu este reglementată de actualul Cod al serviciilor media audiovizuale și nu poate fi supusă unor reglementări punitive cu aplicarea sancțiunilor”, a argumentat Vicol.
VID LEGISLATIV VS LIPSA VOINȚEI DE A ADOPTA O LEGE NOUĂ
Deși actualul Cod al serviciilor media audiovizuale din Republica Moldova stipulează că „publicitatea politică și cea electorală se difuzează în conformitate cu prevederile Codului Electoral și ale Legii cu privire la publicitate”, reglementarea reclamei politice lipsește.
„Această problemă nu este nouă pentru Republica Moldova”, afirmă Eugeniu Rîbca, unul dintre autorii Codului serviciilor media audiovizuale, dar și al proiectului legii cu privire la publicitate. „Este un vid legislativ care a fost o preocupare în contextul adoptării în primă lectură a proiectului Legii cu privire la publicitate, respins ulterior de politicieni pentru că a reprezentat la acel moment o problemă – imaginară sau reală -, dar, cu siguranță, nu a fost dorința de adoptare a unui asemenea proiect de lege”, explică Eugeniu Rîbca.
Expertul media susține că instituirea reglementărilor ce țin de publicitatea politică a fost posibilă și în Codul serviciilor media audiovizuale, și în Legea cu privire la publicitate, și în Codul electoral. „Totuși, în procesul de dezbatere publică a Codului serviciilor media audiovizuale au fost mai multe opinii contradictorii în ceea ce privește publicitatea politică la TV și radio, opinii ce veneau din partea politicului. Pentru a evita unele riscuri, s-a decis că este mai bine ca asemenea prevederi să fie incluse în Codul electoral și/sau în noua Lege cu privire la publicitate”, explică Rîbca.
El accentuează că proiectul de lege cu privire la publicitate instituia reglementări foarte detaliate prin care se delimita clar publicitatea electorală, publicitatea politică, mesajele de interes public, publicitatea comercială, „dar, culmea (!), acel proiect de lege nu a fost adoptat anume din cauza că instituia reguli foarte clare, care nu vor mai permite publicitatea unor fundații [de caritate, n.r.], publicitate care și în trecut a stârnit aceleași probleme pe care le avem astăzi”.
Rîbca atrage atenția asupra faptului că legislația în vigoare nu interzice publicitatea politică în afara perioadei electorale. „Legea cu privire la publicitate, din 1997, stipulează că se aplică pe teritoriul Republicii Moldova în toate sferele de activitate în domeniul publicităţii, cu excepţia publicităţii politice şi informaţiilor ce nu ţin de activitatea de întreprinzător. Codul electoral conține reglementări ce țin doar de publicitatea electorală, adică publicitatea ce apare în perioada electorală sau în campania electorală. Reportajele discutate în cadrul ședinței CA se referă la publicitatea difuzată până la începerea campaniei electorale, adică până la 1 septembrie. Respectiv, nici într-un caz nu e vorba de publicitate electorală”, rezumă Eugeniu Rîbca.
PLURALISMUL DE OPINII: „CA ARE PÂRGHII NECESARE”
Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, consideră că, în lipsa unor reglementări legale în ceea ce privește publicitatea politică în afara perioadei electorale, „ne-am putea trezi într-o bună zi cu o lipsă absolută de pluralism pentru că toate posturile de televiziune vor informa despre un subiect de interes public din perspectiva unui anumit partid”, „O fi de interes public, nu zicem, dar de ce avem mai multe posturi de televiziune? Ca să avem opinii diferite, să nu avem aceleași opinii pe toate ecranele. Și aici CA chiar are pârghii necesare când vine vorba despre pluralismul de opinii. Există prevederi foarte clare și, în opinia mea, autoritatea ar putea să intervină.”, a argumentat ea în cadrului unui club de presă organizat de CJI pe 18 septembrie.
Într-o ședință anterioară, Dragoș Vicol, a solicitat atât membrilor CA, cât și unor reprezentanți ai societății civile „să vină cu expertiză și recomandări ce ar viza poziționarea autorității audiovizuale în astfel de situații, dar și înaintarea unor propuneri la adresa Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media pentru a modifica cadrul legal”.
Expertul media Ion Bunduchi, care este printre cei care au venit cu sugestii la subiect, notează într-un comentariu pe Media Azi: „CA merită critică nu pentru că nu-i pompier în alegeri, ci pentru că nu și-a pregătit de cu vreme sanie sau car. Noua legislație obligă CA să dezvolte domeniul în conformitate cu legislația națională și cu bunele practici internaționale. Trimiterea la această prevedere legală dă totul de ce are nevoie CA pentru a face ordine în toate conținuturile audiovizuale”.