Știrea „Ținutele Președintelui”, difuzată în cadrul programului informativ Telejurnal de weekend la postul de televiziune TVR Moldova, a constituit subiectul unei petiții a Centrului pentru Jurnalism Independent” (CJI), examinată de Consiliul Audiovizualului (CA) în prima ședință din luna martie. În petiție a fost invocată prezența „limbajului sexist și discriminatoriu” în abordarea ținutelor vestimentare ale Maiei Sandu, de când aceasta a intrat pe arena politică din Republica Moldova și, în special, de când a devenit președintă. Deși monitorizarea CA a confirmat că unele expresii din material „redau caracteristicile unui mesaj sexist adresat femeii”, membrii CA au respins petiția pe motiv că „nu a fost identificat niciun element discriminatoriu” care să plaseze protagonista într-o lumină negativă prin prisma ținutelor pe care le îmbracă cu ocazia întâlnirilor protocolare sau zi de zi la serviciu.
„Funcțiile publice impun anumite rigori, mai ales când ești femeie. (…) Vrei, nu vrei, când ești femeie-președinte intri, cum spune românul, în gura târgului şi nu prea ai voie să greșești”, afirmă reportera de la TVR Moldova în reportaj. Potrivit autorului sesizării, prin expresiile sus-menționate „femeia este prezentată într-o manieră umilitoare și lezează demnitatea persoanelor de sex feminin”.
Reprezentanții TVR Moldova sunt însă de altă opinie. În răspunsul oferit Consiliului, postul de televiziune a precizat că postul este preocupat în permanență de respectarea legislației R. Moldova și ale celei europene cu privire la combaterea discriminării de gen, a limbajului sexist, incitării la ură sau violență. „Precizăm că în reportajul la care se face referință în petiție vorbim despre faptul că societatea se raportează inegal, dar nu discriminatoriu la bărbați și femei. Totodată, pe de altă parte, trebuie de avut în vedere că nu se poate renunța la orice opinie legată de o personalitate publică aflată în mijlocul reflectoarelor dat fiind faptul că este femeie și ar trebui protejată suplimentar față de un președinte bărbat”.
Univocă a fost și opinia membrilor Consiliului. „Faptul că postul de televiziune a enunțat că în societate există și asemenea tendințe prin care, dacă ești femeie, obligatoriu se acordă o atenție și stilului vestimentar este o părere pe care postul TVR a emis-o făcând referire la opinia publică și a menționat că acest lucru este regretabil. Eu nu întrevăd că acest subiect poate fi catalogat sexist”, s-a expus Dragoș Vicol.
„Eu îmi amintesc mai multe reportaje vizavi de ținutele mai multor lideri de stat, inclusiv cele ale cancelarului Merkel [Angela Merkel, cancelara Germaniei, n.r.], care a fost criticată că a îmbrăcat același sacou a doua oară la o întâlnire oficială. Dacă noi vom insista și vom fi foarte duri pe acest subiect, așa cum prezintă CJI, mă tem că pe viitor jurnaliștii vor deveni foarte sterili. (…) Părerea mea e că trebuie să respingem această petiție și să dăm posibilitate jurnaliștilor să fie spumoși”, a declarat Artur Cozma.
„Consider că acest subiect a fost abordat într-un context neutru și scopul furnizorului a fost doar de a evidenția încă o dată că fiind politician ești obligat să respecți un dress code și niște reguli de protocol”, l-a completat Tatiana Buraga.
Subiectul petiției a fost considerat unul „sensibil” și de Iulian Roșca: „Criteriul discriminatoriu este foarte sensibil. Atunci când noi dezvoltăm teoria chibritului cu astfel de criterii ajungem în zona absurdului. Titlul emisiunii a fost vestimentația. Niciun element discriminatoriu în cazul acestui subiect nu a fost”.
Sesizarea pe tematica sexismului este prima de acest fel recepționată de la consumatorii de media prin intermediul platformei T(V)E Privește!
***
Ce spune legislația națională cu referință la sexism:
Articolul 13 alin. (6), lit. b) din Codul serviciilor media audiovizuale:
„În cadrul programelor audiovizuale de știri şi de dezbateri, de informare în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală trebuie sa fie respectate următoarele cerinţe: b) evitarea oricăror forme de discriminare”.
Art. 18 alin. (2) al aceluiași Cod:
„La difuzarea programelor audiovizuale, furnizorii de servicii media respectă principiul egalității între femei şi bărbați”.
Art. 2 din Legea cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei şi bărbați, definește principiul egalității între femei și bărbați drept un „principiu ce prevede egalitatea între femei şi bărbați în ceea ce privește drepturile, oportunitățile şi responsabilitățile în toate domeniile vieţii”.
***
Recomandări pentru prevenirea și combaterea sexismului, din partea Consiliului Europei:
- Sexismul este orice expresie (act, cuvânt, imagine, gest) bazată pe ideea că unele persoane, cel mai adesea femei, sunt inferioare din cauza sexului lor.
- Sexismul este dăunător. Produce sentimente de lipsă de valoare, autocenzură, adoptarea strategiilor de evitare, schimbări de comportament și o deteriorare a sănătății. Sexismul stă la baza inegalității de gen. Afectează în mod disproporționat femeile și fetele.
- Sexismul este prezent în toate domeniile vieții
- Actele individuale de sexism pot părea benigne, dar creează un climat de intimidare, frică și nesiguranță. Acest lucru duce la acceptarea violenței, în special împotriva femeilor și fetelor.
- Sexismul afectează mai ales femeile. Poate afecta și bărbații și băieții atunci când aceștia nu se conformează rolurilor stereotipale de gen.
- Impactul nociv al sexismului poate fi agravat pentru unele femei și bărbați datorită etniei, vârstei, dizabilității, originii sociale, religiei, identității de gen, orientării sexuale sau altor factori.
- Unele grupuri de femei sunt ținte speciale ale sexismului, de exemplu femeile tinere, femeile politician, jurnalistele sau personalitățile publice.
Mai multe informații găsiți aici – Sexismul: Identifică-l. Denunță-l. Oprește-l. (coe.int)
Sursa foto: www.tvrmoldova.md